Dezvoltarea microbiomului intestinal al copiilor

Zona de research în ceea ce privește microbiomul uman este considerată relativ nouă în canoanele nutriției. Este cu atât mai puțin dezvoltată în ceea ce privește microbiomul sugarilor și al copiilor mici. Prin urmare, este nevoie de mai mult timp și de mai multe studii relevante pentru a putea înțelege care sunt implicațiile modului prin care copiii sunt născuți asupra dezvoltării microbiomului lor intestinal. Și cum putem să sprijinim o dezvoltare cât mai armonioasă. Vă povestesc în acest articol câteva din informațiile pe care le cunoaștem despre acest subiect.

ASPECTE GENERALE 

Microbiota umană reprezintă o comunitate de microorganisme care trăiesc în interiorul corpului uman, dar și pe piele, incluzând bacterii, archaea, viruși și eucariote foarte mici. Din cauza unor limitări tehnice, majoritatea studiilor sunt concentrate pe bacterii. Cele mai importante zone care găzduiesc o comunitate microbiană sunt gura, pielea, intestinul și, în cazul femeilor, vaginul. Așa cum fiecare individ este unic, la fel și flora intestinală diferă de la persoană la persoană.

Știai că microbiomul tău este mai puțin de 10% similar cu cel al oricărei alte persoane?

DE UNDE ÎȘI IAU SUGARII PRIMELE MICROORGANISME?

Acest lucru depinde de modul în care bebelușul vine pe lume. Dacă un bebeluș se naște pe cale vaginală, primele microorganisme ale acestuia vor proveni în principal din canalul de naștere al mamei, unde se găsește microbiomul vaginal. Lactobacillus, un tip de bacterie foarte important pentru sănătatea umană, constituie cu precădere microbiota vaginală a unei femei sănătoase.

Dacă un nou-născut este născut prin cezariană, primele microorganisme ale bebelușului vor fi similare celor găsite pe pielea umană. Acesta este unul dintre motivele pentru care contactul imediat cu pielea mamei este extrem de important. În cazul în care contactul cu mama nu este posibil imediat după naștere, bebelușul poate avea primul contact cu tatăl, piele pe piele. 

Nașterile prin cezariană sunt corelate cu rate mai mari ale diferitelor tipuri de boli, cum ar fi astmul și alergiile alimentare. Dacă există sau nu implicații asupra stării de sănătate în cazul bebelușilor cu un microbiom asemănător pielii umane este încă un aspect în curs de cercetare. Ceea ce se știe în prezent este că, în funcție de tipul nașterii, există atât diferențe în ceea ce privește tipul de bacterii cât și diversitatea acestora.

Bacteriile găsite la bebelușii născuți pe cale vaginală sunt considerate mai protectoare pentru sănătate, iar microbiomul intestinal al bebelușilor născuți chirurgical prezintă mai puțină diversitate în comparație cu cei născuți pe cale vaginală. Atât la sugari, cât și la adulți, o diversitate crescută a microorganismelor din intestin este benefică pentru starea de sănătate generală.

Este important de știut că, indiferent dacă bebelușii au fost născuți pe cale vaginală sau prin cezariană, dacă au fost expuși la microbiomul vaginal al mamei în timpul travaliului, ei au avut un anumit grad de expunere la aceste bacterii. În prezent sunt cercetate și testate diferite opțiuni pentru expunerea nou-născuților născuți prin cezariană, fie electivă sau neplanificată, la microbiota vaginală a mamei. Sunt mai mult decât entuziasmată să văd cum se va dezvolta această zonă de cercetare. (insert link)

CUM SE DEZVOLTĂ MICROBIOMUL INTESTINAL AL SUGARILOR?

Microbiomul intestinal al unui nou-născut este mai puțin divers decât cel al unui adult. Spre deosebire de adulți, microorganismele unui bebeluș vor fi similare în toate zonele corpului, deoarece comunitățile lor microbiene nu sunt încă dezvoltate. Dar microbiomul intestinal al sugarilor se modifică în timp și există câțiva factori care îi influențează dezvoltarea.

Perioada intrauterină și neonatală

Se pare că în primii trei ani de viață, dezvoltarea microbiomului intestinal este puternic influențată de expunerile intrauterine - stresul, anumite infecții, obezitatea - și de expunerile neonatale - modul de naștere, modelele de hrănire și expunerea la antibiotice. În plus, dacă bebelușii sunt separați de mamele lor după naștere pentru o perioadă îndelungată, aceștia pot să piardă și oportunitatea de a fi imediat colonizați cu microbiomul pielii mamei.

Expunerea la antibiotice

Expunerea la terapia cu antibiotice are un impact negativ asupra microbiomului sugarului mai ales după naștere, dar și dacă are loc în timpul vieții intrauterine. Unul dintre cazurile frecvente de administrare a antibioticelor în timpul sarcinii este în contextul testării pozitive pentru streptococului de grup B. Cercetările arată că sugarii născuți din mame care primesc antibiotice înainte de naștere prezintă o scădere semnificativă a Bifidobacterium. (insert link)

Hrana bebelușului

Hrana bebelușului reprezintă un factor important în ceea ce privește dezvoltarea microbiomului intestinal al copiilor. Studiile menționează că sunt unele bacterii care domină la sugarii alăptați și altele la cei hrăniți cu formulă. Un studiu a concluzionat că "prevalența și numărul de C. difficile, precum și E. coli, sunt semnificativ mai mici în microbiota intestinală a sugarilor alăptați în comparație cu cei hrăniți cu formulă, în timp ce prevalența și numărul de Bifidobacterium spp. este similar între ambele grupuri." 

O cantitate mai mare de C. difficile în microbiomul intestinal al sugarilor hrăniți cu formulă poate însemna "un risc mai mare de dezvoltare a mai multor simptome atopice, inclusiv eczeme, respirația suieratoare (wheezing) recurentă, sensibilizare alergică și diagnostic de dermatită atopică." (insert link)

Alimentația joacă un rol esențial în compoziția și diversitatea microbiomului în primii trei ani de viață, dar și mai târziu. Practic, pe măsură ce alimentele solide încep să capete un procent mai mare din hrana celor mici, flora bacteriană atât a bebelușilor alăptați, cât și a celor hrăniți cu formulă, începe să se apropie de cea a adulților.

ALIMENTE CARE SUSȚIN MICROBIOMUL INTESTINAL

În comparație cu toți ceilalți factori menționați mai sus, alimentația este unul dintre aspectele pe care le putem influența cel mai direct. Cantitatea și diversitatea bacteriilor benefice care trăiesc în tractul digestiv al unui copil au un impact major asupra sănătății sistemului digestiv și a stării lor generale de bine.

Probioticele au un rol important în alimentația fiecărui copil, dar sunt cu precădere benefice pentru cei născuți prin cezariană, hrăniți cu formulă sau care au fost expuși fie indirect (în timpul sarcinii, nașterii sau în timp ce sunt alăptați), fie direct la antibiotice. În plus, probioticele pot fi de mare ajutor pentru bebelușii care se confruntă cu constipație, colici, reflux acid, gaze sau alte probleme la stomac.

De aceea, odată ce un bebeluș începe diversificarea, introducerea treptată a alimentor fermentate vine cu multe beneficii. Acestea ar trebui însă introduse încet și începând cu cantități foarte mici pentru a oferi suficient timp sistemului digestiv să se adapteze.

Unele alimente fermentate pe care le poți introduce în alimentația bebelușului sunt varză murată, piureul de mere probiotice (insert recipe link), legume rădăcinoase fermentate, kefir de lapte sau iaurt (dacă lactatele sunt bine tolerate și au fost introduse în siguranță). O variantă ușoară și delicioasă de a introduce probiotice în alimentația celui mic am descris aici.

Dacă ai nevoie de ajutor pentru a începe diversificarea sau pentru a sprijini într-un mod holistic dezvoltarea microbiomul copilului tău, dă-mi de veste.


Previous
Previous

De ce să introduci alimente fermentate în alimentația copilului tău?

Next
Next

Cafeaua în sarcină și postpartum